Prejudecata

Prejudecata semnificație în drept

Prejudecata este o atitudine sau o opinie nejustificată, de obicei negativă, îndreptată împotriva unui individ pentru ceva ce acesta nu poate controla. Un exemplu de prejudecată este faptul că cineva are o părere proastă despre o altă persoană pentru că aparține unei anumite rase sau pentru că are convingeri religioase diferite. Prejudecata este diferită de discriminare, care se referă la luarea de măsuri bazate pe o prejudecată. Este posibil ca o persoană să aibă o prejudecată împotriva cuiva fără a acționa vreodată în consecință. Pentru a explora acest concept, luați în considerare următoarea definiție a prejudecății.

Definiția prejudecății

Nume

1. O idee sau un sentiment preconceput, nerezonabil, în special unul ostil, cu privire la un anumit grup etnic, rasial, social sau religios.
2. Un caz de opinie adversă luată în considerare în mod colectiv.

Verb

1. A avea prejudecăți, a prejudicia.

Law Idiom

1. A lua o acțiune fără să respingă, să dăuneze sau să aibă un efect negativ asupra unui interes juridic.

Origine

1250-1300 Middle English < Latin praejūdicium (anchetă judiciară anterioară, sau judecată anterioară)

Ce este prejudecata

Prejudecata este o atitudine nefondată și de obicei negativă pe care o poate avea un individ față de altcineva sau față de membrii unui anumit grup. Atitudinile prejudiciate sunt marcate de sentimente negative față de cineva, se bazează adesea pe stereotipuri, cum ar fi convingerea că „toți negrii sunt infractori șomeri” sau că „toți mexicanii sunt imigranți ilegali și hoți.”

Aceste sentimente pot fi transpuse în acțiune prin discriminarea persoanei sau a membrilor grupului țintă. O persoană poate avea prejudecăți împotriva altora pe baza unor factori precum rasa, vârsta, sexul, orientarea sexuală, statutul de clasă, religia și naționalitatea, printre altele.

Câteva dintre cele mai comune exemple de prejudecăți includ:

• Racism
• Sexism
• Homofobie
• Prejudecăți religioase
• Ageism
• Naționalism
• Clasicism

.

Prejudecata în temeiul legii

Prejudecata în temeiul legii este similară cu definiția mai comună a prejudecății, în sensul că se referă la o judecată preconcepută, prejudecată sau o opinie care se are cu privire la părțile sau la faptele implicate într-un caz. Procesele judiciare se referă la alegerea unei părți, deoarece judecătorul și juriul au sarcina de a decide dacă să se pronunțe în favoarea reclamantului sau a pârâtului. Prejudiciul în temeiul legii apare atunci când judecătorului sau juriului îi sunt comunicate informații false sau dăunătoare, determinându-i apoi să își formeze o opinie care nu este întemeiată pe fapte.

O decizie care este luată în fața unui prejudiciu în temeiul legii poate avea un efect semnificativ asupra drepturilor legale ale unui reclamant. În aceste cazuri, apelanții au motive pentru un argument de anulare a hotărârii, precum și pentru acordarea unui nou proces.

Disoluție de respingere cu prejudiciu

O respingere cu prejudiciu într-un proces înseamnă că dosarul nu mai poate fi rejudecat în viitor. Acest lucru se datorează faptului că instanța a audiat cauza și a pronunțat o hotărâre prin care se precizează că aceasta a fost respinsă după o examinare corespunzătoare a fondului acesteia. Atunci când un caz este respins cu prejudicii, acesta este modul în care instanța spune că a fost pronunțată o hotărâre definitivă. Atunci când se pronunță o respingere cu prejudicii, cauza devine res judicata cu privire la pretențiile care au fost formulate în cadrul procesului sau al altei acțiuni în justiție, precum și cu privire la orice pretenții viitoare care ar fi putut fi formulate în legătură cu chestiunea de bază.

Respingere fără prejudicii

O respingere fără prejudicii a unui proces înseamnă că un nou proces poate fi intentat din nou în viitor, pe aceleași motive ca cele luate în considerare în procesul inițial. Acest lucru se datorează faptului că nu s-a ajuns niciodată la o decizie cu privire la fondul cauzei. O respingere fără prejudicii poate fi emisă în cazul în care judecătorul decide că dosarul nu poate merge mai departe din anumite motive juridice. Efectiv, obiectul litigiului rămâne la fel de deschis într-un proces ulterior, așa cum ar fi fost dacă procesul inițial nu ar fi fost intentat niciodată. Este ca și cum procesul inițial nu ar fi existat niciodată.

Cuvântul „respins fără prejudicii” este folosit într-o hotărâre sau ordonanță de respingere a unui proces sau a unei moțiuni ca o modalitate de protecție a reclamantului. Fără această protecție, pârâtul ar putea pretinde că procesul a fost deja judecat și că, prin urmare, nu poate fi din nou în litigiu.

Extreme Prejudice Examples

În operațiunile militare, sau în alte operațiuni secrete, a acționa cu „prejudicii extreme” înseamnă a asasina pe cineva. Semnificația termenului a fost inițial adusă la cunoștința publicului în rapoartele unui incident din timpul războiului din Vietnam cunoscut sub numele de Afacerea Beretele Verzi. Termenul a căpătat popularitate culturală după ce a fost folosit în filmul Apocalypse Now.

În cartea O crimă în timp de război: The Untold Spy Story That Changed the Course of the Vietnam War, de Jeff Stein, Stein detaliază evenimentele din Green Beret Affair. Practic, în iunie 1969, un grup de ofițeri din Beretele Verzi credeau că unul dintre ofițerii lor vietnamezi, Thai Khac Chuyen, era un agent dublu. Așa că au „acționat cu prejudecăți extreme”, executându-l. Au scăpat de cadavrul său punând greutăți pe el și aruncându-l în ocean, în largul orașului Nha Trang. Doi detectivi ai armatei au investigat incidentul și i-au arestat pe cei responsabili, care au fost apoi aduși la o audiere pentru a se stabili dacă vor fi sau nu deferiți Curții Marțiale.

Capt. Robert Marasco, care a recunoscut că el a fost cel care l-a împușcat pe Chuyen , a apărat acțiunile grupului, spunând că lichidarea lui Chuyen cu prejudicii extreme nu a fost diferită de uciderea unui membru al Vietcong-ului în timpul unei misiuni de căutare și distrugere.

Când presa a aflat de acest caz, majoritatea americanilor au văzut arestările ca fiind o acțiune politică la nivel înalt. În cele din urmă, armata a renunțat la acuzații, dar Afacerea Beretele Verzi a avut un impact de durată asupra opiniei publice despre Războiul din Vietnam, inspirându-l pe fostul analist militar american Daniel Ellsberg să divulge Pentagon Papers, un studiu secret realizat de Departamentul Apărării, care detalia implicarea politică și militară a Statelor Unite în Vietnam în perioada 1945-1967.

Prejudecăți și discriminare

Menționate anterior, prejudecățile și discriminarea se deosebesc prin faptul că, în timp ce una (prejudecata) este un sentiment sau o idee, cealaltă (discriminarea) este o acțiune sau un comportament care se realizează având în minte acea idee sau sentiment. Prejudecățile și discriminarea pot lua multe forme urâte, cum ar fi faptul că o persoană folosește o insultă rasială pentru a se referi la cineva de altă naționalitate, refuză o promovare cuiva din cauza orientării sale sexuale, deteriorează proprietatea cuiva din cauza sexualității acestuia sau chiar concediază o femeie după ce află că este însărcinată. Din nefericire, această listă este un mic exemplu de prejudecăți și discriminare care există.

Iată câteva dintre cele mai comune exemple de prejudecăți și discriminare care pot apărea și apar cu regularitate la locul de muncă, potrivit Comisiei pentru oportunități de angajare din SUA („EEOC”).

• Originea națională – Discriminarea bazată pe originea națională vizează persoanele dintr-o anumită țară; din cauza etniei sau a accentului lor, sau pentru că arată ca și cum ar proveni dintr-un anumit mediu etnic, indiferent dacă provin sau nu. Persoanele care sunt căsătorite sau care se asociază cu o persoană de o anumită origine națională pot fi, de asemenea, discriminate.
• Egalitatea de remunerare/compensație – Aceasta a fost intens dezbătută în ultima vreme. The
• Vârsta – Discriminarea pe bază de vârstă are loc atunci când cineva este angajat, concediat, plătit, promovat, disponibilizat sau este afectat de o altă acțiune legată de muncă, exclusiv pe baza vârstei sale.
• Sex – Aceleași condiții implicate în discriminarea pe bază de vârstă se aplică discriminării pe bază de sex. Discriminarea bazată pe sex este discriminarea împotriva unei persoane pe baza faptului că este bărbat sau femeie.
• Represalii – Este ilegal ca o companie să se răzbune pe un angajat sau pe un solicitant pentru că acesta s-a plâns unui supraveghetor sau a depus o plângere împotriva companiei reclamând discriminare. Acest lucru include concedierea, retrogradarea, hărțuirea și alte acțiuni negative.
• Discriminarea rasială – Discriminarea rasială implică tratarea unei persoane în mod necorespunzător din cauza rasei sale sau pentru că are trăsături personale care sunt adesea asociate cu o anumită rasă. Acestea pot include textura părului, culoarea pielii, trăsăturile faciale sau alte trăsături. Discriminarea rasială poate fi, de asemenea, aplicată situațiilor în care cineva este tratat prost pentru că este căsătorit sau se asociază cu o persoană de o anumită rasă sau culoare.

Exemplu de prejudecată în istoria SUA

Din când în când, la Curtea Supremă sunt introduse decizii care sunt de-a dreptul exasperante, deoarece servesc la susținerea chiar a prejudecăților pe care alții se străduiesc atât de mult să le abolească. Un exemplu de prejudecată într-un caz de la Curtea Supremă poate fi găsit în cazul Hirabayashi vs. Statele Unite din 1943.

După ce japonezii au atacat Pearl Harbor în 1941, președintele Roosevelt a emis o serie de ordine executive, care au fost adoptate rapid ca lege, cu scopul de a preveni orice potențială rebeliune sau spionaj din partea celor de origine japoneză care trăiau în Statele Unite la acea vreme. Unul dintre aceste ordine îi dădea Secretarului de Război permisiunea de a desemna anumite părți ale țării drept „zone militare”, ceea ce servea la împiedicarea anumitor persoane de a intra în acele zone, indiferent de țara lor de origine sau de statutul de cetățean. Acest lucru a avut un impact serios asupra drepturilor acelor japonezi care trăiau pe teritoriul american. S-au impus apoi stingeri de interdicție pentru americanii de origine japoneză, precum și pentru japonezii rezidenți străini.

Celălalt ordin executiv a dus la crearea lagărelor de internare prin înființarea Autorității pentru Relocarea de Război, care a fost împuternicită să îi îndepărteze, să îi închidă și să îi supravegheze pe japonezii din aceste „zone militare”. Gordon Kiyoshi Hirabayashi, un student american de origine japoneză care frecventa Universitatea din Washington, a încălcat mai întâi starea de asediu, apoi a dat de înțeles că va încălca ordinul de relocare.

Întrebarea care se punea aici era dacă ordinele executive ale președintelui, precum și puterea pe care acesta a delegat-o autorităților din armată, care au favorizat în mod clar atitudinea de prejudecată împotriva japonezilor, au discriminat pe cei de origine japoneză și au încălcat cel de-al cincilea amendament. Curtea a considerat că ordinele președintelui, inclusiv punerea în aplicare a stingerii, au fost constituționale, deoarece președintele și Congresul, acționând împreună așa cum au făcut-o, au avut autoritatea de a pune în aplicare aceste măsuri ca o urgență de război.

Judecătorul-șef Stone a scris în numele unei Curți unanime și a motivat că restricțiile impuse persoanelor de origine japoneză au fost formate în interesul superior al țării. Curtea a neglijat să abordeze chestiunea mai discriminatorie a relocării și s-a concentrat doar pe starea de asediu, pe care Curtea a văzut-o ca pe o „măsură de protecție” necesară. Stone a susținut că, în timp de război, discriminarea rasială era justificată, deoarece, în cuvintele sale, „a avea afilieri etnice cu un inamic invadator poate fi o sursă de pericol mai mare decât cei cu o ascendență diferită.”

Termeni și probleme juridice conexe

• Curtea marțială – O instanță judiciară înființată pentru a-i judeca pe acei membri ai serviciilor armate care au fost acuzați de comiterea unor infracțiuni împotriva legii militare.
• Ordin executiv – Un ordin emis de un președinte al Statelor Unite sau de o agenție guvernamentală, care are aceeași forță de lege.
• Res Judicata – O chestiune asupra căreia s-a luat o decizie de către o instanță de judecată și, prin urmare, nu mai poate fi litigată de către părțile implicate.

.