Historia nu se repetă, dar rimează

Mark Twain? John Robert Colombo? James Eayrs? Anonim?

Dragă Quote Investigator: Există o maximă umoristică populară despre istorie care este de obicei atribuită lui Mark Twain. Dar există atât de multă incertitudine cu privire la această atribuție, încât un editorialist de top din domeniul afacerilor de la „New York Times” a scris următoarele: „Nu știu ce să spun: 1

„Istoria nu se repetă, dar deseori rimează”, așa cum Mark Twain are adesea reputația de a fi spus. (Nu am găsit nicio dovadă convingătoare că ar fi rostit vreodată acest aforism ingenios. Nu contează – replica este prea bună pentru a rezista.)

Vrei te rog să cercetezi proveniența acestui adagiu?

Investigator de citate: Nu există nicio dovadă substanțială că Twain, care a murit în 1910, a făcut această remarcă. În 1970 au apărut tipărite cele mai vechi două potriviri apropiate cunoscute. Interesant este că ambele cazuri au fost atribuite lui Mark Twain.

QI a localizat zicala într-un poem al artistului canadian John Robert Colombo, într-o colecție numită „Neo Poems”. Lucrarea experimentală care conținea dictonul a fost intitulată „A Said Poem”, iar formatul inovator a constat într-o serie de citate. Primele patru versuri erau: 2

A SAID POEM
pentru Ronald și Beatrice Gross

„Am văzut viitorul și nu funcționează”, a spus Robert Fulford.
„Dacă nu ar exista Polonia, nu ar exista polonezi”, a spus Alfred Jarry.
„Nu facem filmul pentru care au contractat”, a spus Robert Flaherty.
„Istoria nu se repetă niciodată, dar rimează”, a spus Mark Twain.

În aprilie 2011, QI l-a contactat pe John Robert Colombo prin e-mail pentru a se interesa de sursa expresiei. 3 Colombo credea că a întâlnit expresia în presa scrisă cândva în anii 1960, probabil în coloanele publicației „The Times Literary Supplement”. El a considerat că zicala face parte din „tradiția proverbială” și nu a văzut niciodată o sursă precisă.

Maxima a apărut, de asemenea, în paginile ziarului „New York Times” în ianuarie 1970. O persoană cu inițialele W.D.M. a trimis o scrisoare de interogare ziarului întrebând despre originea proverbului. Întrebarea a fost tipărită într-o secțiune „Q: A:” a ziarului, deși, din păcate, niciun răspuns satisfăcător nu a fost adus ulterior de cititori: 4

W.D.M. caută să localizeze sursa următoarei replici, atribuită lui Mark Twain: „Istoria nu se repetă niciodată, dar rimează.”

Aceste două citate au fost enumerate în importanta lucrare de referință recentă „The Dictionary of Modern Proverbs” de la Yale University Press. 5

Iată citate suplimentare selectate în ordine cronologică.

În 1845, un precursor tematic interesant care folosește expresia descriptivă „rimă mistică” a fost tipărit în publicația „The Christian Remembrancer”: 6

Viziunea se repetă; soarele de la răsărit are un al doilea răsărit; istoria își repetă povestea în mod inconștient și pleacă într-o rimă mistică; vârstele sunt prototipuri ale altor vârste, iar cursul sinuos al timpului ne aduce din nou în același loc.

Mark Twain a folosit într-adevăr fraza prefațatoare „Istoria nu se repetă niciodată” într-un roman pe care l-a scris împreună cu vecinul său Charles Dudley Warner. Ediția din 1874 a romanului „The Gilded Age: A Tale of To-Day” a folosit un limbaj figurativ minunat de viu, bazat pe un caleidoscop: 7

Istoria nu se repetă niciodată, dar combinațiile caleidoscopice ale prezentului ilustrat par adesea construite din fragmente sparte de legende antice.

În 1896, umoristul Max Beerbohm a folosit un ironism despre istorici în acest domeniu. O intrare QI despre acest citat și variațiuni poate fi găsită aici:

„Istoria”, s-a spus, „nu se repetă. Istoricii se repetă unii pe alții.”

Mark Twain a vorbit, de asemenea, despre repetarea istoriei într-un comentariu la celebra sa povestire despre „Celebra broască săritoare din comitatul Calaveras”. O ediție extinsă elaborată în două limbi a povestirii din 1865 a fost publicată în 1903. Twain descoperise o versiune a poveștii cu broasca plasată în Grecia clasică și, temporar, a crezut că anecdota comică era veche. Mai târziu, Twain și-a dat seama că versiunea grecească fusese creată de un profesor din Anglia pe baza textului său: 8

NOTA. Noiembrie, 1903. Când m-am convins că „Broscoiul săritor” era o poveste grecească veche de două sau trei mii de ani, am fost sincer fericit, pentru că, aparent, iată o justificare cât se poate de izbitoare și de satisfăcătoare a unei teorii favorite a mea – și anume că nicio întâmplare nu este unică și solitară, ci este doar o repetare a unui lucru care s-a mai întâmplat înainte, și poate de multe ori.

În 1941, ziarul Chicago Tribune din Illinois a tipărit un articol cu următorul titlu legat tematic: 9

Poate că istoria nu se repetă, dar seamănă

În 1962, revista literară „Contact”, cu sediul în California, a publicat o lucrare care înfățișa istoria sub forma unui poem cu rime. Cea de-a cincea strofă din „Suita de oglinzi” cuprindea următoarele: „Oare ce se întâmplă? 10

Ai putea să crezi că istoria învață; ea se repetă;
pagină după pagină, un poem în rimă perfectă
tâlnâie clopote cu ecou de ambele părți ale foilor
pentru nașteri și înmormântări, spune timpul
de Alice fără vârstă, erorile lui Hamlet-
cea mai recentă lumină din galaxii dispărute.

În 1970, John Robert Colombo a publicat „A Said Poem” și, așa cum am menționat anterior, a fost inclus următorul vers:

„Istoria nu se repetă niciodată, dar rimează”, spunea Mark Twain.

În ianuarie 1970, „New York Times” a tipărit o interogație prin care se căuta o sursă pentru replica atribuită lui Twain, menționată anterior.

În 1971, volumul „Diplomația și nemulțumirile sale” de James Eayrs a tipărit un exemplu de proverb atribuit lui Twain. Această versiune era ușor diferită prin folosirea lui „does not” în loc de „never”: 11

Problema cu istoria este că, în timp ce istoricii se repetă unii pe alții, istoria nu se repetă niciodată. Nu, în orice caz, exact. (Când Mark Twain a declarat: „Istoria nu se repetă, dar rimează”, a mers cât de departe se putea merge.)

Numărul din vara anului 1971 al revistei „University of Toronto Quarterly” conținea un articol care evalua colecția „Neo Poems” a lui Colombo. Recenzentul a considerat că versul atribuit lui Twain este demn de luat în seamă și l-a retipărit: 12

Între timp, sunt recunoscător pentru bijuteriile întâmplătoare pe care altfel le-aș fi putut rata, cum ar fi „Istoria nu se repetă niciodată, dar rimează” a lui Mark Twain.”

În mai 1972, profesorul James Eayrs a scris un eseu de opinie în „The Windsor Star” din Windsor, Ontario. El a folosit o altă variantă a adagiului, dar nu a prezentat nicio atribuție: 13

Istoria poate să nu se repete. Dar rimează.

În decembrie 1972, un editorialist din „The Sun” din Vancouver, Columbia Britanică, a atribuit maxima lui James Eayrs. Poate că editorialistul a văzut citatul neatribuit dat imediat mai sus: 14

James Eayrs. „Este posibil ca istoria să nu se repete. Dar rimează.”

În 1974, revista „The History Teacher” a tipărit o altă versiune a maximei atribuite lui Twain. În acest caz se folosea cuvântul „trecut” în loc de „istorie”: 15

Relația dintre continuitățile și discontinuitățile istoriei a fost rareori mai bine exprimată decât în epigrama lui Mark Twain: „Trecutul nu se repetă, dar rimează.”

În concluzie, cea mai veche dovadă cunoscută a acestui citat popular a apărut în 1970, dar această dată este la multe decenii după moartea lui Mark Twain. Prin urmare, nu există un sprijin substanțial pentru atribuirea lui Twain. Precursori care menționează istoria și rima au fost publicați înainte de 1970, dar afirmațiile nu erau compacte și ingenioase.

Note de imagine: Repetați-Sincronizați imaginea din OpenClips la . Mark Twain de la WikiImages la . History-Mystery de la Cool Text Generator gratuit de grafică.

(Mari mulțumiri lui Barry Popik pentru cercetările sale privind această zicere. Mulțumiri lui Daniel Gackle și Ben Yagoda care au întrebat despre atribuirea lui Twain. Mulțumiri speciale lui Dan Goncharoff care a localizat citatul din 1845. Mulțumiri lui Charlie Doyle, Wolfgang Mieder și Fred Shapiro pentru munca lor la „The Dictionary of Modern Proverbs”. Mulțumiri, de asemenea, lui Victor Steinbok, Ken Hirsch și Bill Mullins, ale căror comentarii au fost utile. În cele din urmă: In Memoriam: Pentru fratele meu care, de asemenea, a întrebat despre acest proverb în 2011.)